Visual

Condensul termopanelor - cauze si solutii

Ati intampinat frecvent problema aparitiei condensului dupa montarea ferestrelor din PVC cu sticla termoizolanta? Acest fenomen este cauzat, in mare parte, de alegerea unor profile economice, tricamerale, foarte slabe, ce au un coeficient de transfer termic de 1,7W/m2K.

De ce apare condensul?

La tamplaria din lemn triplu stratificat, dar si la profilele de aluminiu cu punte de rupere termica, coeficientul de transfer termic este destul de ridicat, de aproximativ 2W/m2K, ceea ce reprezinta un risc ridicat si favorizabil aparitiei condensului. Ceea ce nu se intampla si in cazul profilelor penta- si hexacamerale, de clasa A, la care coeficientul de transfer termic poate scadea pana la 0.8 W/m2K. de aceea, scade riscul aparitiei condensului.

O alta problema care faciliteaza aparitia condensului este alegerea tipului de sticla. Sticla trebuie sa fie tratata termic, cu o pelicula Low-E. Tratarea sticlei cu aceasta pelicula se poate verifica foarte usor cu o flacara apropiata de sticla: daca flacara isi schimba culoarea inseamna ca sticla a fost tratata.

Cum putem preveni condensul?

Principalul factor de prevenire a condensului este reducerea umiditatii (a cantitatii de apa din aer) prin metoda naturala de aerisire a camerei respective sau, artificial, prin instalarea unor dezumidificatoare. Aerisirea naturala este cea mai indicata deoarece, pe langa scaderea umiditatii din aer, imbogateste aerul cu oxigen consumat prin respiratie si scade cantitatea de dioxid de carbon. O data cu montarea tamplariei noi, se blocheaza si difuzia aerului din interior spre exterior, fenomen ce se intampla permanent la ferestrele vechi. Deschizand fereastra in reprize scurte si frecvente, se egaleaza cantitatea de apa din aerul din interior cu cea din aerul din exterior, creandu-se un mediu optim pentru prevenirea aparitie condensului.

Cu toate acestea, chiar si in cazul utilizarii geamurilor protejate impotriva transferului termic, exista situatii in care condensul apare, iar motivele aparitiei sale par a fi inexplicabile. In primul rand, trebuie delimitata clar care este suprafata pe care se observa apa excedentara. Apoi, trebuie determinata clar provenienta apei pe respectiva suprafata. Poate fi generata prin condensarea apei existente in aerul din interior sau de infiltratii din exterior, care, gravitational si prin capilaritate, poate conduce la suprafata interioara.

Dupa ce se exclude posibilitatea infiltratiilor de apa din exterior, se deduce ca respectiva apa lichida provine din condensare si trebuie stabiliti care sunt parametrii care isi depasesc limitele si duc la manifestarea acestui fenomen fizic.